Apr 22, 2009
Cand venea vorba de pus la masa, in familie, eu asoratam fata de masa cu sevetelele, asezam in unghi masurat paharele de trei feluri,dadeam fuga la piata si veneam cu un brat de flori pe care le chinuiam in aranjamente suprarealiste, ascundeam lozuri sub farfurii si ma ocupam cu nimicuri de gen, care imi dadeau senzatia ca pregatesc pranzul/cina.
La ocazii deocheate decoram salata de cruditati cu felii de mar, garniseam platoruile de aperitive cu frunze de salata frageda, taiam painea toast in patru, o acopeream cu farame de peste afumat, cu o cate capera si o felie transparenta si rasucita de lamaie si gata, contribuiam la facutul macarii.
Nici in lume nu paream prea talamba, pentru ca in cercul meu, mereu au gatit baietii. M-am scos cu taiatul lemnelor pe ritm, cu confectionarea castroanelor de salata, cu acrobatiile clatitelor si cu condimentatul carniii de gratar. Pana s-au prins ca efectuez aceasta operatiune cu doua degete din cauza ca nu simpatizez carnea cruda.
Drept pentru care, fiindca noi credem ca trebuie sa pui pasiune in ceea ce faci, m-au transferat la un departament mai light. Asa se face ca dupa-masa ultimului revelion impachetam artisitc rulouri cu sunca si umpleam in spirala jumatati de oua pe muzica simfonica.
Si imi inchipuiam ca, daca va trebui sa gatesc candva de-adevaratelea, o sa ma descurc.
Ma indoiesc ca afurisita de mamaliga se incadreaza la categoria mancare adevarata, dar cert e ca azi i-am venit de hac. Dupa o metoda brevetata, am folsit: 3 farfurii, 2 linguri, 3 servetele scumpe ca naiba, din setul de Paste, 1 suport de lumanare devenit cioburi, 1 matura, 1 faras, 1 tel dezmembrat, 2 manusi pentru cuptor, 2'40'' pe Cosmote, 1 papuc. Rezultatul? "Mai buna ca a lui maica-ta". As fi sarit in sus si cu un simplu "comestibila".
Nu cred ca am recuzita necesara sa gatesc vreodata ciorba.
